News

Spune STOP linșajului emoțional la locul de muncă! Instanțele din Romania au obligat șefii abuzivi la daune de 100.000 euro!

Astazi, 02.11.2020, dna. Dr. Av. Gherghina Oana, Partener al Casei de avocatura Gherghina a fost invitată în direct la emisiunea Metropola TV “Dimineți cu Georgia”  pentru a discuta despre hărțuirea la locul de muncă. Dezbaterea a stârnit un larg interes în rândul publicului, motiv pentru care aprecim utilă o trecere în revistă a principalelor dispoziții legale în materie. Pentru a urmări emisiunea TV pe Facebook, apăsați aici 

Hărţuirea morală la locul de muncă este un fenomen destul de des întâlnit în raporturile juridice de muncă, fiind “unealta” cel mai des folosită atunci când se doreşte eliminarea unui angajat. Determinarea unui angajat de a-și  da demisia prin aplicarea asupra acestuia a oricărei forme de hărțuire este varianta “low-cost” preferată de angajatori în detrimentul concedierii legale, care este mult mai costisitoare.

Statisticile la nivelul Uniunii Europene arată că 10% din angajati sunt victime ale unei forme de hărțuire, fie ea fizică, psihologică sau sexuală, așadar fenomenul nu este nici pe departe marginal, fiind regăsit atât în companii mici, cu puțini angajați cât și la nivelul companiilor sau corporațiilor multinaționale cu un număr mare de angajați.

Hărțuirea morală la locul de muncă nu se regăsea ca atare, cu o definiție exactă în legislația din Romania, însă, asta nu înseamnă că astfel de fapte nu au fost sancționate de instanțele de judecată cu daune foarte mari, cum este cazul în Dosar nr. 6294/117/2014 , unde prin Decizia civilă nr.2658/a/2016 Curtea de Apel Cluj a obligat societatea publică de radiodifuziune să recompenseze suferința psihică a unui angajat hărțuit la locul de muncă cu suma de 100.000 euro

În prezent, legislația în materie a fost îmbunătățită prin Legea 167/2020,  publicată în plină pandemie de Covid 19.

Este important să rețineți că nimeni nu trebuie să suporte niciun fel de formă de hărțuire la locul de muncă, cu atât mai mult cu cât, hărțuirea morală la locul de muncă se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz.

Mereu clienții ne întreabă “Ce întelegem prin hărțuire morală, sau mobbing? Care  sunt limitele când o critică…fi ea si mai agresivă, devine un act de hărțuire?”

Actualmente, chiar legiuitorul a acordat o definiție acestei noțiuni, precizând că prin hărțuire morală înțelegem orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia.

Astfel, semnele acestui fenomen pot îmbrăca forme diverse, de la izolare şi ignorare completă, la atac la persoană, umilire, discreditare prin cuvinte jignitoare adresate direct sau sub forma unor bârfe repetate cu alţi colegi, acordrea unor calificative incorecte, refuzul de a recunoaste meritele profesionale, de a respecta criteriile de promovare sau de a acorda bonusuri sau alte compensații materiale, ridiculizare, critici nefondate, aluzii cu privire la viața personală sau activitatea profesională, discriminare pe baza de gen, nationalitate, etnie sau alte forme de discriminare, remarci nepotrivite legate de vârstă, sănătate sau pregătirea profesională, etc.

Trebuie să știți că vă confruntați cu fenomenul de hărțuire morală la locul de muncă când acțiunile sau inacțiunile au un caracter sistematic și pot aduce atingere demnității, integrității dvs. fizice ori mentale sau când vă pun în pericol munca sau degradează climatul de lucru, așa încât, o situație nefericită cu un caracter izolat, fără consecințe grave nu se va putea încadra în această categorie de fapte.

Cu toate acestea, conform noii legi, inclusiv stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă, așadar învățați să spuneți NU oricăror solictări din partea angajatorului cară vă pot afecta emoțional și mai ales… refuzați să fiți victime!

Din păcate, de cele mai multe ori, angajatul hărţuit psihologic acceptă condiţiile incorecte de lucru, cum ar fi schimbarea postului, scăderea salariului cu păstrarea sarcinilor de lucru sau chiar cu o creştere a volumului de muncă, în speranța că tortura emoțională va înceta, însă de multe ori nu se întâmplă așa. Angajaţii linșați emotional ajung să aibă un nivel scăzut de încredere în propriile forţe, competenţe şi abilităţi, efectele mobbing-ului exercitat pe termen lung având consecințe grave asupra sănătății victimei, care în multe situaţii renunţă la lupta inegală și își dă demisia spre satisfacția agresorului.

Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală, așa încât niciun angajat nu va putea fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.

Se  impune a preciza faptul că, în situația unui caz de hărțuire la locul de muncă, angajații care săvârșesc astfel de fapte, răspund disciplinar, contravențional sau penal putând fi sancționați cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, dar și obligați la plata de daune morale.

Pe de altă parte, angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă, în caz contrar riscând sancțiuni de de la 30.000 lei la 50.000 lei

Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă, așa încât competiția acerbă între angajați stimulată de angajatori trebuie să fie tratată cu mare precauție, în caz contrar acestia riscând amenzi de la 50.000 lei la 200.000 lei, dar și obligarea la plata de daune morale pentru prejudiciul suferit de victimă.

Fiind recunoscută poziția dominantă a angajatorului în raport cu salariatul, victima hărțuirii morale la locul de muncă trebuie să dovedească numai elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nici măcar nu trebuie dovedită într-un astfeld e litigiu.

Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii:

a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;

b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;

c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;

d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;

e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;

f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.

Dacă simțiți că sunteți victima oricărei forme de hărțuire la locul de muncă, trimiteți-ne un email pe adresa office@gherghina-law.ro și avocații noștri, împreună cu Asociația pentru Justiție și Combaterea Abuzurilor, vor fi alături de dumneavoastră și vă vor sprijini în demersurile juridice ce se impun, pentru restabilirea ordinii juridice și obținerea cuvenitelor recompense morale.

Acest articol nu reprezinta consultanță juridică și trebuie utilizat doar ca o sursă inițială de informare juridică!

Share